Cristi Borcea a reclamat faptul că nu a fost informat referitor la natura acuzațiilor înainte de arestul definitiv, că nu a fost informat de căile de recurs disponibile și că în cazul său nu s-a aplicat principiul legii mai favorabile.
Site-ul www.hotărâricedo.ro scrie că, potrivi motivării hotărârii de respingere ca neîntemeiată a plângerii depuse de Cristi Borcea, CEDO arată că, în cazul pretinsei încălcări a dreptului la un proces echitabil, „reclamantul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, evaziune fiscală, spălare de bani și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni și dosarul de urmărire penală i-a fost prezentat și a fost informat în detaliu cu privire la faptele de care este acuzat, precum și de încadrarea juridică a acestora”.
În ceea ce privește reclamația conform căreia Borcea nu ar fi beneficiat de o lege clară și previzibilă cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile, CEDO „a reamintit că regulile cu privire la retroactivitate prevăzute de art. 7 din Convenție nu se aplică decât dispozițiilor care definesc infracțiunile și pedepsele prevăzute pentru sancționarea acestora; pe de altă parte, în alte cauze, curtea a apreciat că este rezonabilă aplicarea de către instanțele naționale a principiului tempus regit actum (n.red.: timpul guvernează actul – un act se încheie potrivit legii în vigoare la momentul întocmirii acestuia) în ceea ce privește legile de procedură” .
Potrivit digi24.ro, Cristi Borcea execută șase ani de închisoare în dosarul Transferurilor, fiind închis la Penitenciarul Poarta Albă. Borcea a fost condamnat alături de alte nume cunoscute din fotbalul românesc: Gică Popescu, George Copos, Mihai Stoica, Ioan și Victor Becali, Jean Pădureanu, și Gheorghe Nețoiu. Procurorii au dovedit că aceștia au realizat ilegal transferurile unor fotbaliști din România la cluburi internaționale.